Chlorella – un superaliment, algă de apă dulce, o sursă de fitonutrienți demnă de luat în seamă (conține până la 60% proteine, clorofilă, vitamina C, licopen, beta-caroten, luteină, minerale, aminoacizi, peptide, vitamine, zaharuri, carbohidrați, antioxidanți, compuși fenolici și acizi nucleici), fiind folosită în medicina tradițională chineză și medicina ayurvedică pentru resursa de energie și forță vitală pe care o aduce. 

Studii privind Chlorella

Microbiologul și botanistul olandez Martinus Willem Beijerinck studiază chlorella în 1890, odată cu descoperirea microscopului, iar americanii, la sfârșitul anilor 1940, cercetează algele marine ca potențială soluție a crizei alimentare mondiale. NASA include de asemenea chlorella ca superaliment în hrana cosmonauților.

Conform cercetărilor, algele albastre posedă proprietăți curative în afecțiuni cronice precum: cancer, exces de colesterol, hipercuagulabilitatea sângelui, diabet, boli pulmonare, artrită, inflamații acute și cronice, infecții diverse, HIV-AIDS. 

Un studiu de cultură celulară realizat de Russo și colab. [10] a raportat că doi metaboliți ai algelor, sferaforina și panarinul, au împiedicat deteriorarea ADN-ului plasmidic mediat de lumina UV și oxidul azotic și au atenuat creșterea celulelor canceroase, cel puțin parțial, declanșând apoptoza. Chlorella conține de asemenea metaboliți ce pot inhiba diviziunea celulelor maligne. 

Carotenoizii din alga albastră sunt baza potențială de protecție împotriva peroxidării lipidelor, aterogenezei, oxidării ADN-ului și cancerului, fiind implicați în inhibarea celulelor canceroase, în special a cancerului pulmonar, de colon, de sân și de prostată. 

Într-un studiu prezentat de Chernomorsky și colab. Autorii concluzionează că sursele de hrană care produc derivați de clorofilă pot juca un rol semnificativ în prevenirea cancerului, în special al celui de colon.

Nici carotenoizii, nici clorofilele nu pot fi sintetizate de țesuturile animale. Astfel, aceste molecule trebuie obținute din alimente, și, așa cum s-a ilustrat anterior, mediul marin reprezintă o resursă inepuizabilă.

În ce afecțiuni poate fi administrată chlorella

Chlorella protejează sănătatea inimii

Boala cardiovasculară (BCV) este o clasă de boli care afectează inima, vasele de sânge (arterele și venele), circulația sângelui și este una dintre principalele cauze de mortalitate și morbiditate la nivel mondial.

Exemple de BCV includ ateroscleroza, accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă, tromboza venoasă profundă și boala arterială periferică. În ceea ce privește bioactivii marini, există dovezi considerabile că acești compuși pot ajuta la reducerea factorilor de risc asociați cu BCV.

Oben și colegii au descoperit că persoanele cărora li s-a administrat o perfuzie de alge de apă dulce au prezentat niveluri mai scăzute de colesterol total, colesterol LDL și trigliceride și valori mai ridicate ale colesterolului lipoproteinelor cu densitate ridicată (HDL) decât cele cărora li s-a administrat un placebo cu apă.

Combate inflamația din organism

Mergând mai departe și întorcându-ne spre inflamație, aceasta fiind un răspuns protector normal la deteriorarea sau infecția țesuturilor, dacă răspunsul este exagerat, direcționat greșit sau pe termen lung, inflamația poate afecta negativ sănătatea și poate da naștere la numeroase afecțiuni precum boala inflamatorie a intestinului, artrita și astmul.

Interesant este însă că, datorită implicării mediatorilor inflamatori numiți eicosanoizi, o serie de afecțiuni inflamatorii ar putea fi ameliorate prin modificarea dietei.

Un alt compus antiinflamator găsit pe scară largă în mediul marin este carotenoidul astaxantină. Se crede că proprietățile antioxidante ale astaxantinei sunt legate de capacitatea sa de a ameliora inflamația.

Apar, de asemenea, dovezi care sugerează că algele marine ar putea avea activități terapeutice pentru combaterea bolilor neurodegenerative asociate cu neuroinflamarea. 

Menține buna funcționare a sistemului nervos

Insuficiența cognitivă și demența sunt tulburări frecvente în rândul persoanelor în vârstă și influențează capacitatea individului de a funcționa independent. Din cauza îmbătrânirii populației, se așteaptă ca prevalența afectării cognitive și a demenței să crească.

O dietă îmbogățită cu alge, Chlorella, a redus stresul oxidativ și a împiedicat în mod semnificativ declinul capacității cognitive în demența dependentă de vârstă. Autorii studiilor în acest sens sugerează că un consum prelungit de Chlorella are potențialul de a preveni progresia afectării cognitive. 

Nu uita!

În concluzie, algele marine par să se potrivească criteriilor de dezvoltare ca ingrediente alimentare funcționale. Activitățile lor biologice afectează patogeneza mai multor boli.

În consecință, ar trebui depuse eforturi continue pentru cercetarea și dezvoltarea alimentelor marine funcționale, cu perspectiva ca, în viitor, consumul lor ar putea duce la o reducere a prevalenței și severității bolilor cronice.

Administrare

Doza zilnică recomandată de chlorella este de 1,5-2,5 g/zi (4-6 cps/zi), putând fi consumată în cure lungi (3-6 luni), de-a lungul anului, pretându-se în special în dieta vegetarienilor sau în perioade de detoxifiere, fără carne.

Poate fi luată în 2-3 prize/zi, cu cel puțin 30 de minute înaintea meselor principale (acest mod de administrare contribuie la o digestie mai eficientă, la absorbția optimă a nutrienților și la eliminarea toxinelor din organism).

Contraindicații

Ca și atenționări, nu se recomandă persoanelor hipertiroidiene, cu gușă nodulară sau alergice la alimentele marine, gravidelor și femeilor care alăptează.

Articol scris de Adina Cîrjan – Terapeut Biofeedback & Formator de Consilier de Stil de Viață Sănătos